Profesorul ŞTEFAN LUPU s-a născut la 29.12.1897 în comuna Rebrişoara, judeţul Bistriţa Năsăud. Urmează studiile secundare la Gimnaziul fundaţional (grăniceresc) roman greco – catolic (1910 – 1918). Apoi se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Bucureşti (1918 – 1920), ultimii doi ani de facultate urmându-i la Iaşi (1920 – 1922) atras de prestigiul lui Garabet Ibrăileanu şi devine licenţiat în limba română şi limba latină.
Între 1924 – 1940 este profesor titular la Liceul Alexandru Odobescu din Bistriţa. În acest timp desfăşoară o activitate intensă ca ziarist profesionist, director, redactor responsabil, semnatar de articole al căror număr e de ordinul sutelor, la ziare precum „Săptămâna” şi „Năzuinţa”; temele predilecte sunt literare, sociale şi politice. Este pasionat de folclor. Scrie prefeţe, recenzii, evocă scriitori uitaţi, susţine pe începători, elevi şi studenţi, animă climatul literar bistriţean şi este autoritatea critică generoasă între cele două războaie mondiale.
În urma cedării Ardealului de Nord din vara anului 1940, prof. ŞTEFAN LUPU este nevoit să se refugieze la Deva, unde este numit profesor la Liceul „Decebal”, până în 1945. Se reîntoarce la Bistriţa la 1.04.1945 şi este numit titular al catedrei de limba română, preluând, totodată, direcţiunea Liceului „Alexandru Odobescu”.
A fost membru al Partidului Naţional Tărănesc. Între 1952 – 1955 este arestat şi deportat la Gherla, Canalul Dunăre - Marea Negră, Jilava, Oradea pentru faptul că a făcut parte din comitetul judeţen al P.N.Ţ. MANIU.
La întoarcerea în libertate este acceptat ca bibliotecar şi apoi în învăţământ, la Şcoala Medie Mixtă din Bistriţa (în prezent Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”) până la pensionare. Continuă să scrie pe teme de istorie literară, lămureşte câteva probleme cu privire la biografia lui Liviu Rebreanu în polemica cu acad. Al. Piru. În 12.07.1973 decedează la Bistriţa.
Caracterul moral şi profesional al profesorului ŞTEFAN LUPU, personalitate de notorietate publică în Bistriţa anilor 1930 – 1970, cu o îndelungată activitate didactică, dascăl de care seriile de elevi care au avut norocul de a-l avea ca profesor îşi aduc aminte cu adevărată veneraţie, rezultă din lucrările şi monografiile publicate de cronicarii năsăudeni, printre care Nicolae Trifoiu şi Gabriela Linul, „Doi Năsăudeni – Profesorii ŞTEFAN LUPU – ŞTEFAN LINUL” (Editura Napoca Star Cluj, 1999).
Pagini anexe
Mai mult